Comandantul forțelor NATO: Rusia a exercitat „presiuni mari” asupra României din cauza scutului antirachetă

În cursul unui seminar pe teme de securitate organizat la Bruxeles, generalul Breedlove a făcut referire la amenințările la adresa Danemarcei proferate de ambasadorul rus în Copenhaga, Mihail Vanin.

„Aceste amenințări sunt doar următorul pas”, a spus Breedlove, notând că, anterior, Rusia a exercitat „presiuni mari” asupra României și Poloniei.

„Orice altă țară care vrea să se alăture acestui sistem de apărare (antirachetă) va fi supusă presiunilor politice și diplomatice” din partea Rusiei, a subliniat Breedlove.

Rusia va considera ținte legitime toate țările care vor găzdui instalații antibalistice ale Alianței Nord-Atlantice, a avertizat sâmbătă ambasadorul rus în Copenhaga, Mihail Vanin, amenințând că navele militare daneze riscă să fie atacate dacă Danemarca se va alătura sistemului antirachetă. „Dacă Danemarca se va alătura sistemului antirachetă, care este controlat de Statele Unite, acest lucru va însemna că navele militare daneze vor fi ținte ale rachetelor nucleare ruse. Este important să se știe acest lucru”, a declarat ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, într-un interviu acordat publicației Jyllands-Posten. „Nu cred că danezii înțeleg foarte bine situația. Participarea la sistemul antirachetă va fi în detrimentul relațiilor dintre țările noastre. Toate țările care se vor alătura sistemului antirachetă NATO în viitor vor fi ținte ale rachetelor balistice ruse”, a adăugat Vanin.

„Comentariile ambasadorului Rusiei sunt inacceptabile. S-a depășit limita”, a reacționat ministrul danez de Externe, Martin Lidegaard, citat de Associated Press. Danemarca a acceptat, în august 2014, să participe cu cel puțin o fregată la sistemul antirachetă NATO din Europa, care va include elemente terestre, staționate în România și Polonia, și instalații navale.

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a exprimat solidaritate cu Danemarca, declarând că sistemul antirachetă este pur defensiv și nu are nimic de-a face cu Rusia. La rândul său, ministrul Apărării, Mircea Dușa, a afirmat că România nu este de acord cu declarația ambasadorului rus la Copenhaga potrivit căreia toate țările participante la sistemul antirachetă NATO vor fi ținte ale Rusiei, el subliniind că scutul de la Deveselu este un sistem defensiv.

Statele Unite și NATO au explicat de mai multe ori că sistemele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara amenințări provenind din țări care nu se conformează reglementărilor internaționale, precum Iranul.

Departamentul american al Apărării a anunțat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaționale și evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenției americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eșuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcție de rezultate. Cele patru locații propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) și Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe și mobile) și maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune înainte de a intra în spațiul aerian și în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puțin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) și Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. În prezent, există cel puțin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui „scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea amenințărilor reprezentate de țări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) și în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.